LatestNewsSanatate

Colesterolul crescut: ce boli grave sunt cauzate de grăsimea de pe vasele de sânge

Colesterolul crescut nu dă întotdeauna simptome, dar asta nu înseamnă că nu poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii.

Fără tratament adecvat, colesterolul crescut poate duce la infarct, accident vascular, cheaguri de sânge la nivelul picioarelor şi rinichilor, dar şi la demenţă.

Din fericire, există soluţii pentru a ţine sub control colesterolul! Dieta, mişcarea şi medicamentele recomandate de medic ajută la reducerea nivelului de colesterol din sânge şi, implicit, a riscului de a suferi de aceste probleme de sănătate.

Colesterolul crescut îmbolnăvește inima

Numeroase studii au evidenţiat faptul că persoanele care au colesterolul ridicat au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boli de inimă, în comparaţie cu cele care au un nivel normal al colesterolului.

O valoare peste 250 ml/dL a colesterolului din sânge dublează riscul de boli coronariene, în timp ce o valoare peste 300 mg/dL creşte de 5 ori acest risc. De asemenea, persoanele care au colesterolul crescut – fie că suferă sau nu de boli de inimă – sunt de 5 ori mai expuşi riscului de a muri din cauza unei afecţiuni cardiace.

Colesterolul în exces se depune pe artere şi se transformă, în timp, într-o placă de amiloid ce blochează circulaţia normală a sângelui. Pe de altă parte, aceste plăci se pot desprinde de pe arterele mari, circulând  prin fluxul sangvin şi blocând complet vasele de sânge mai mici.

Colesterolul crescut favorizează producerea unui accident vascular cerebral

Aşa cum plăcile groase de amiloid pot bloca circulaţia sângelui către inimă, cauzând infarct, la fel se întâmplă şi atunci când acestea se formează în arterele carotide care fac legătura între inimă şi creier, scrie verywell.com

Dacă o bucată de placă întărită de grăsime ajunge la creier, atunci arterele care alimentează creierul cu sânge sunt înfundate şi are loc „infarctul la creier” sau accidentul vascular cerebral.

Bolile bătrâneţii, cauzate și de nivelul crescut al colesterolului

Există numeroase cercetări care relevă legătura evidentă dintre alimentaţia bogată în grăsimi şi colesterolul mărit şi apariţia demenţei, o boală a bătrâneţii, dar şi a bolii Alzheimer, numită şi „boala uitării”.

Autopsiile efectuate pe pacienţi care suferiseră de Alzheimer au arătat că în creierul acestora existau numeroase artere blocate de depunerile de colesterol.

Valorile normale ale colesterolului

Valorile normale ale colesterolului LDL sunt:

  • Sub 130mg/dL pentru majoritatea persoanelor
  • Sub 100 dacă prezentaţi risc de a dezvolta o boală de inimă
  • Sub 70 dacă riscul de a dezvolta o boală de inimă este foarte ridicat

Rezultatele colesterolului total:

  • Mai puţin de 200 mg /dL – rezultat optim
  • 200-239 – destul de mare
  • Peste 240 – mare

Cum să ţii sub control nivelul colesterolului

Cea mai bună cale de a menţine colesterolul în limitele normale este să adopţi un regim alimentar sărac în grăsimi. Trebuie evitate în special grăsimile saturate de origine animală.

Desigur, nu este uşor să îţi schimbi complet dieta după ani în şir în care te-ai bucurat de plăceri culinare mai puţin sănătoase.

Îţi propunem să o iei treptat, astfel încât schimbările să nu ţi se pară imposibil de urmat o viaţă întreagă – pentru că, ne place sau nu, colesterolul trebuie ţinut sub control pentru restul vieţii.

Iată ce poţi face pentru a ţine sub control nivelul colesterolului:

  • Evită prăjelile. În schimb, consumă alimente la grill, coapte, la aburi sau fierte.
  • Asigură-te că legumele nu lipsesc de la nicio masă şi că ocupă cel puţin 50% din farfurie.
  • Consumă carne slabă, cum este cea de pui, de peşte sau de curcan, sau carne roşie macră, cum este muşchiul de porc sau de vită.
  • În loc să găteşti cu unt sau cu ulei, alege să prepari alimentele la cuptor şi să le dai savoare cu ajutorul condimentelor.

Pe lângă o dietă echilibrată, sportul joacă un rol deosebit de important în menţinerea valorilor colesterolului în limitele normale. Cele mai indicate exerciţii sunt cele aerobice, precum mersul pe jos în ritm alert, joggingul, ciclismul, înotul sau hikingul.

sursa: csid.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *